EXCLUSIV | Accesul la școală poate fi condiționat de acceptul testului ANTIDROG. Noile prevederi trebuie să treacă întâi testul de constituționalitate

Elevii și studenții ar putea fi obligați prin contract să accepte să fie testați aleatoriu antidrog în școli și universități. La fel ca în cazul testelor de dopaj pentru sportivi. România ar fi prima țară din Uniunea Europeană care ar condiționa dreptul constituțional la educație de controlul preventiv pentru substanțe psihoactive. Această propunere se află în dezbatere în Parlament, parte a amendamentelor propuse de PSD la noua Lege a educației. Astfel, Poliția ar putea să facă controale inopinate în școli din proprie inițiativă, la pont, sau la cererea conducerii școlii. Testele ar fi non-invazive, adică teste de urină, și ar fi efectuate în cabinetele școlare sau în laboratoare mobile, în prezența unui psiholog și a unui asistent din cadrul direcției de protecție a copilului, în cazul minorilor.

Într-adevăr, problema consumului de droguri, în special în rândul minorilor, este una de securitate sanitară națională. Autoritățile – Agenția Națională Antidrog, DIICOT, Poliție – recunosc creșterea semnificativă a consumului de substanțe psihoactive în rândul tinerilor și, mai dramatic, scăderea vârstei debutului, înspre 12-13 ani.

Cifrele oficiale ar fi în jurul a 10% în cazul minorilor toxicomani, dar unii specialiști au declarat, exclusiv pentru Gândul, că procentul liceenilor, minori sau majori, care au consumat fie și o singură dată o substanță psihoactivă, au tras un fum sau au luat măcar o pastiluță, fie doar să se prostească, ar urca spre 90%.

Legea ar trebui să dezincrimineze și consumul

Este o inițiativă foarte bună, consideră psihoterapeutul specialist în această problemă, Alexandra Cazacu, dar doar cu condiția să fie dezincriminat consumul.

“Eu sunt pentru în ceea ce privește controlul din când în când, random, indiferent dacă testul este făcut în privat, adică acasă, de părinți, sau în școli. Dar, repet, nu ar trebui să existe consecințe pentru consum sau pentru deținerea de substanțe psihoactive în incinta liceelor. Bine, aici vorbim de o țigară, nu de o jumătate de kilogram de amfetamine. Părerea mea este că da, orice lege care își propune să depisteze din timp consumul de droguri în rândul acestor consumatori vulnerabili, adolescenți, este bine venită, repet, cu condiția ca să fie dezincriminat consumul. Eu aș extinde aceste controale și în cazul concertelor, festivalurilor, dar aici ar putea suna a comunism”, încheie psihoterapeutul.

Analiza apelor reziduale din școli ar fi mai eficientă

Radu Țincu, medic primar la Secția de Terapie Intensivă – Toxicologie a Spitalului de Urgență Floreasca, este de acord cu screeningul toxicologic, dar, în exlusivitate pentru Gândul, susține că acesta trebuie susținut de o educație sanitară a copiilor încă din clasele primare și, mult mai eficient, analiza apelor reziduale în școli, astfel se poate estima cu oarecare acuratețe evoluția pe ansamblu a consumului de droguri în unitățile de învățământ. O soluție costisitoare, dar foarte eficientă pentru calibrarea programelor pentru ținerea sub control a acestui fenomen, susține specialistul.

Ce prevede contractul educațional

Proiectul referitor la combaterea consumului de stupefiante în rândul minorilor prevede ca „în contractul educațional, elevul sau studentul să accepte obligația de a fi testat prin mijloace non-invazive în vederea stabilirii consumului de substanțe psihoactive, la solicitarea polițiștilor în cadrul controalelor tematice inopinate”.

Testul unu, eprubeta

Astfel, Poliția poate realiza din oficiu sau la sesizarea/solicitarea conducerii școlilor sau universităților, a inspectoratelor județene sau cel al Municipiului București controale neanunțate, inopinate, în vederea testării prin mijloace omologate – testul de urină, în primă fază – pentru depistarea consumului de stupefiante. La testare va participa și psihologul școlii, dacă există, sau unul de la Direcția de Protecție a Copilului respectivă. Procedura de efectuare a acestor controale va fi stabilită prin ordin comun al miniștrilor Educației, Sănătății și Internelor. În cazul rezultatului pozitiv, va fi solicitat acordul părintelui sau acordul elevului major pentru efectuarea testului de sânge. Legea nu explică care ar fi efectele refuzului de prelevare a probelor biologice.

Legea trebuie să treacă testul de constituționalitate

În ceea ce privește constituționalitatea acestei prevederi, care condiționează actul de educație garantat de legea supremă de obligația testului antidrog, avocatul Cristian Ene a explicat, în exclusivitate pentru Gândul:

„În procedura de legiferare, Curtea Constituţională a României va face un control de constituţionalitate a priori pe acest proiect de lege. Proiectul de lege, are, așa cum reiese din motivație, drept scop diminuarea consumului și a traficului de substanțe interzise (droguri) în cadrul unităților de educație și învățământ prin realizarea unor controale inopinate de către ofițerii de poliție. Această reglementare este necesară și oportună la acest moment social pentru a diminua interesul elevilor/studenților/doctoranzilor de a mai consuma substanțe interzise”.

Testul doi, seringa

Dacă și cel de-al doilea rezultat iese pozitiv, aici fiind vorba de un procent de acuratețe de 99%, minorul poate fi integrat cu acordul părinților, sau cu acordul său dacă este major, în programul integrat de asistență pentru toxicomani al Agenției Naționale Antidrog.

În cazul universităților, de stat sau private, acestea vor fi obligate să includă în contractul de studii prevederea obligației studentului de a se supune controalelor inopinate pentru depistarea consumului de stupefiante.

De asemenea, masteranzii, doctoranzii, cercetătorii post-doctorali vor trebui la rândul lor să treacă prin contract „examenul eprubeta”.

România, prima țară occidentală care condiționează un contract comercial de teste antidrog

În cazul în care legea va trece testul Curții Constituționale și va fi promulgată în această formă, România ar fi prima țară din Occident, mai ales în cazul universităților particulare, care condiționează un contract privat de obligația de a te supune la teste care privesc consumul de substanțe interzise, sau de oricare alt obicei considerat viciu sau nesănătos.

„Ce teste? Noi fumam în campus, nu pe culoare, e adevărat. Eu n-am auzit de vreo universitate din Anglia, Germania, Olanda sau Norvegia, că am aplicat la patru și am fost acceptată la trei, să fi pus această condiție. Voi, acolo, acasă, mai sunteți sănătoși?”, ne întreabă Mihaela, din Irlanda.

Citiți AICI textul integral al modificărilor legii Educației pe tema drogurilor și noile propuneri pentru pedepsele pentru producerea și traficul de stupefiante.